Noutăți legislative în contabilitate 2021

Începând cu anul 2021 a fost eliminată obligaţia de a depune raportări contabile semestriale pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1.000.000 euro. MFP va putea stabili întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare sau a unor raportari contabile şi la alte perioade decat anul, în cadrul exerciţiului financiar, doar de către persoanele care au realizat o cifră de afaceri mai mare decat echivalentul în lei a 1.000.000 euro la sfârşitul exerciţiului financiar precedent.

Noutăți legislative salarizare 2021

Măsura acordării şomajul tehnic în baza OUG 30/2020 şi măsura acordării indemnizaţiei pentru timp redus de muncă (Kurzarbeit) au fost prelungite până la 30 iunie 2021.
Definiţia salariului de bază minim brut pe ţară se completează cu faptul acesta poate fi aprobat şi prin alte acte normative nu numai prin Hotarare de Guvern şi că în situaţia în care se utilizează, în acelaşi an, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Ministerul Muncii a publicat un proiect de hotărâre privind stabilitea salariului minim pe ţară la 2.300 lei (în prezent acesta este 2.230 lei). Proiectul este în dezbatare publică până în 6 ianuarie 2021. Salariul minim pentru studii superioare şi în construcţii rămân nemodificate.
Se clarifică regimul fiscal al utilizării în regim mixt a autoturismului pe firmă, mai precis al celor 50% utilizaţi în scop personal, în cazul microîntreprinderilor şi plătitorilor de impozit specific. Avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi nu sunt supuse impozitului pe venit şi nici contribuţiilor sociale, aşa cum se putea interpreta analizând legislaţia existentă.
În ce priveşte telemunca, s-a introdus prin Codul fiscal posibilitatea ca angajatorul să deconteze salariaţilor în telemuncă o sumă de până la 400 lei pe lună, fără să fie necesare documente justificative. Concret, nu vor fi supuse impozitului pe venit, CAS şi CASS sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.Cheltuiala aceasta este deductibila la platitorii de impozit pe profit.
Acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică, nu este considerată venit impozabil şi nu se supune nici contribuţiilor sociale. La platitorii de impozit pe profit, aceasta reprezintă o cheltuială deductibilă.
Una dintre micile modificări aduse Codului fiscal prin Legea 296/2020 este cea referitoare la stabilirea deducerilor personale mai precis a modului în care se aplică rotunjirile. Înainte de modificare, la deducerea personală de bază se aplica o regulă atipică de rotunjire : sumele erau calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. După modificare, se aplică regula clasică: neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani inclusiv şi majorarea la leu a fracţiunilor ce depăşesc 50 de bani.
Beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni rămân în categoria cheltuielilor nedeductibile. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, insa se elimina prevederea ca acestea trebuie sa fie impozitate conform titlului IV, impozit pe venit.
Se consideră asimilate veniturilor din salarii şi impuse ca atare, sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept (anterior erau numai cele în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii).
Se introduc în categoria veniturilor neimpozabile din salarii şi ajutoarele pentru adopţie. Acestea nu vor fi supuse nici contribuţiilor sociale obligatorii (CAS si CASS).
Se introduce în vederea clarificării formulării existente a faptului ca plafonul de 400 euro al primelor de asigurări de sănătate pentru a fi neimpozabile este determinat pe persoană.
Se consideră venituri neimpozabile avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator si în cazul instituirii stării de alertă. Anterior, prevederea facea referire numai la starea de asediu si de urgenţă, ceea ce facea imposibila aplicarea scutirii in aceasta perioada.
Se introduce o prevedere nouă pentru a trata cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz. In acest caz, obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează: a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului; b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
Se introduce prevederea nouă legată de plata impozitului pe venitul din salarii şi asimilate că în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, impozitul se calculează, se declară şi se plăteşte de către contribuabil. Prin excepţie, în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reţinerea şi plata impozitului pe venit datorat.
Nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor.
Se introduce în Codul Muncii o nouă situaţie prin care contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului, respectiv pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Aceasta modificare a intrat în vigoare în 27.12.2020.
S-a stabilit numărul de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2021, cu 5.000 mai puţin decât în anul 2020.
S-a prelungit până la 30 iunie 2021 măsura acordării a 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei pentru încadrarea în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, a persoanelor peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență sau alertă, din motive neimputabile lor, a tinerilor între 16 şi 29 de ani înregistrați ca şomeri sau a cetățenilor români încadrați în aceleaşi categorii de vârstă, cărora le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor.
Tot până la 30 iunie 2021 se prelungeşte măsura acordării a 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă acordată lucrătorilor zilieri, pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări.
Se vor acorda zile libere plătite pentru părinți în perioada cursurilor online. Părinții vor beneficia, până la finalizarea cursurilor anului şcolar 2020-2021, de zile libere plătite cu 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut.