Blog servicii contabilitate expertiza conta - Pagina 4 - Coravid Accounting
Bring to the table win-win survival strategies to ensure proactive domination. At the end of the day, going forward, a new normal that has evolved from generation.
Sectorul HORECA a demarat procesul de accesare a jutorului de stat pentru companiile din acest domeniu afectate de pandemia inceputa anul trecut. Astfel, companiile din domeniul HoReCa, precum restaurante, hoteluri, agentii de turism, vor primi ajutoare de stat ca sprijin pentru pierderile din ultimul an.
Conform OUG 224/ 2020 ajutorul se acorda beneficiarilor sub forma unor granturi in vederea acoperirii partiale, in cuantum de 20%, a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj, in cazul agentiilor de turism, rezultata din desfasurarea activitatilor aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin. (2), suferita in anul 2020, comparativ cu anul 2019.
Valoarea maxima a ajutorului de stat care poate fi acordata unui beneficiar prin prezenta schema este de 800.000 euro/intreprindere. Cifrele utilizate trebuie sa fie brute, si anume inainte de deducerea impozitelor sau altor taxe.
Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea plafonului maxim de 800.000 euro/intreprindere este cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil la data emiterii contractului de finantare.
Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt intreprinderile care indeplinesc, la data depunerii cererii de finantare, conditiile de eligibilitate prevazute in schema de ajutor de stat, inclusiv cele impuse de legislatia in domeniul ajutoarelor de stat.
Beneficiarii prezentei scheme sunt agentii de turism licentiate care desfasoara activitati conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990, structuri de primire turistice cu functiuni de cazare clasificate, care desfasoara activitati conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590, structuri de alimentatie, care desfasoara activitati conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630, care sunt inregistrate in scopuri fiscale pe teritoriul Romaniei.
Ajutorul poate fi acordat intreprinderilor care nu sunt in dificultate, in sensul definitiei de la art. 1 alin. (3) lit. i) si/sau intreprinderilor care nu erau in dificultate la 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultati sau au intrat in dificultate ulterior, din cauza epidemiei de COVID-19.
O veste asteptata pentru mediul de afaceri – Termenul de depunere a declarației de beneficiar real a fost prelungit până la 1 octombrie conform OUG 43/2021 publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr. 561/31.05.2021. Practic, prin acest act normativ este introdus un termen derogatoriu pentru anul 2021, prelungind termenul de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, introdus prin Legea 101/2021, la un termen special stabilit la 1 octombrie 2021.
Prevederile din Legea 101/2021 au stârnit revolta în mediul privat, având în vedere că au fost introduse brusc și fără norme tranzitorii, generând și mai multă birocrație decât până acum.
Prin noul act normativ, sunt introduse mai multe forme și modalități de depunere a declarației:
În anul 2021, declaraţia privind beneficiarul real al persoanei juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoana juridică până la data de 01 octombrie 2021.
Declaraţia anuală privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poştă şi curier.
Declaraţia anuală privind beneficiarul real poate fi dată şi în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.
Inițial, potrivit Legii nr 129/2019, firmele, cu excepţia regiilor și companiilor de stat, depun la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor. Reglementările trebuiau puse în aplicare în termen de un an.
La sfârșitul lunii aprilie 2021, după mai multe modificări legislative, prin Legea 101/2021, s-a introdus obligația persoanelor juridice de a depune o declarație privind beneficiarii reali în termen de cel mult 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale.
La nivelul lunii februarie erau înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului un număr de 1.049.835 de persoane juridice active, cu 50% mai multe persoane juridice în anul 2021 față de anul 2020.
Până recent, firmele constituite exclusiv din persoane fizice erau scutite de la obligația depunerii. Introducerea obligației de a depune declarația în 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, chiar în aceeași perioadă de raportare, generează birocrație și mai mare pentru mediul privat. De asemenea, se creează și riscul unui blocaj funcțional la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului, având în vedere perioada de timp scurtă și volumul ridicat și neprevăzut de declarații care urmează a fi depus.
Guvernul elimină proceduri pe care microîntreprinderile erau nevoite să le îndeplinească, precum: fișa postului sau foaia de prezență. Semnătura electronică va putea fi utilizată pentru încheierea contractelor CIM, iar telemunca va putea fi mai accesibilă.
„Prin măsurile adoptate astăzi am reușit să eliminăm anumite sarcini administrative inutile. Va fi o gură de oxigen pentru angajatorii care de multe ori se simțeau sufocați de numărul de hârtii pe care trebuiau să le completeze pentru angajați”, Ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Elementele birocratice eliminate: fișa postului, foaia de prezență și regulamentul intern, vor putea fi impuse verbal, urmând să fie obligatorii în scris numai dacă angajatul solicită lucrul acesta în scris. Altă ordonanță vizează digitalizarea relațiilor de muncă pentru mediul de business și permite folosirea semnăturii electronice pentru definirea relațiilor de muncă. „Va permite folosirea semnăturii electronice în format avansat sau calificat însoțită de marca temporală fie pentru încheierea contractelor de muncă, fie în raportul angajatorilor cu instituțiile statului”, Ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Ministrul Muncii a menționat că a fost semnat spre a fi demarat un proiect pentru primul hub destinat serviciilor electronice care va funcționa în cadrul Ministerului Muncii. Acest serviciu noi va digitaliza serviciile publice și beneficiile sociale pentru cca. 2 milioane de beneficiari. Costul acestui proiect se cifrează la 133 mil. RON. Această ordonanță va permite ca telemunca să fie ușor accesată, a mai spus ministrul. În momentul de față România are aproximativ 400.000 de angajați în telemuncă.
Salariatul care își desfășoară activitatea prin telemuncă va avea obligația de a respecta confidențialitatea informațiilor utilizate pe parcursul desfășurării activității profesionale. Activitatea profesională desfășurată prin telemuncă poate fi verificată de angajator prin intermediul tehnologiilor IT, numai în condițiile stabilite de CIM, ROI ori CCM aplicabil. Angajatorul poate utiliza semnătura electronică și în rapoartele pe care le are cu instituții publice, pentru întocmirea înscrisurilor sau pentru întocmirea documentelor care privesc relații de muncă. Toate documentele încheiate cu semnătură electronică vor fi arhivate în conformitate cu legislația în vigoare.
Guvernul elimină foaia zilnică de prezență (condica) și de asemenea fișa postului
Microîntreprinderile cu până la 9 angajați vor putea ține evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu aceștia prin acord scris, iar specificarea atribuţiilor postului se va putea face atât verbal, cât și în formă scrisă, la solicitarea angajatului.
Guvernul renunță la obligativitatea microîntreprinderilor de a avea un Regulament Intern de funcționare a firmei
Ordonanța de urgență adoptată de Guvern, care modifică și completează Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, mai prevede eliminarea obligației microîntreprinderilor de a întocmi un Regulament intern.
„Microîntreprinderile cu până la 9 salariați sunt cele mai afectate de lipsa de personal calificat în domeniile economic, juridic sau resurse umane, adică cele care desfășoară activități de natură administrativă. Costurile sunt și ele mari, birocrația este excesivă, dacă ne raportăm la dimensiunea acestor societăți, astfel că reducerea sarcinilor administrative inutile poate sprijini potențialul microîntreprinderilor de a menține locuri de muncă, mai ales în actualul context epidemiologic”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.
Astfel, potrivit modificărilor, vor fi eliminate fișa postului, fișa de prezență și regulamentul intern. Acestea vor putea fi completate sau respectate verbal, urmând să fie obligatorii în scris doar dacă angajatul solicită lucrul acesta în scris către angajator. Potrivit datelor deținute de Inspecția Muncii, în România există în prezent 445.491 de angajatori care au până la 9 salariați.
Ministrul declară că a fost adoptată o ordonanță de urgență pentru debirocratizare, pentru microîntreprinderile cu până la 9 angajați, măsură de care vor beneficia în jur de 450.000 de microîntreprinderi. Astfel, sunt eliminate fișa postului, fișa de prezență și regulamentul intern. Acestea vor putea fi completate sau respectate verbal, urmând să fie obligatorii în scris doar dacă angajatul solicită lucrul acesta în scris către angajator.
Poate cea mai semnificativă noutate legislativă a anului 2021 este introducerea conceptului de grup fiscal din perspectiva impozitului pe profit şi a posibilitătii de consolidare fiscală la nivel de grup. Fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală.
Se amână aplicarea deductibilității de 100%
Se amână data începerii aplicării deductibilităţii de 100% aferentă ajustării pentru deprecierea creanţelor pentru 2022, deşi prin Legea 296/2020 aceasta urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2021. Astfel, pentru 2021 rămâne valabilă prevederea că ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt deductibile în procent de 30%, dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
b) nu sunt garantate de altă persoană;
c) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit
Altă clarificare apare referitor la scutirea de impozit a profitului reinvestit: în sensul că aceasta se va acorda în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.Anterior, se prevedea doar ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
Alte reglementări fiscale în anul 2021
Se abrogă prevederea care includea cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi de educaţie timpurie în randul cheltuielilor sociale, deductibile limitat.
Apare o nouă cheltuială nedeductibilă: cheltuiala efectuată ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în Anexa I şi/sau Anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Noutăți în materie de legislație pentru impozite și taxe locale
A fost adusă o clarificare în textul articolului care prevede scutire de impozit pentru imobilele utilizate pentru servicii turistice, astfel: impozitul pe cladirile/terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie. Aceasta reformulare a fost adusa de Legea 230 din 04.11.2020.
În ce priveşte calculul impozitului în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice începând cu 1 ianuarie 2021 intră în vigoare prevederile Legii nr. 241 din 6 noiembrie 2020 care aduc ca element de noutate faptul că suprafaţa utilizată în scop nerezidenţial se va stabili printr-o declaraţie pe propria răspundere şi nu va mai fi necesar acel raport de evaluare care se întocmea la fiecare 5 ani de un evaluator autorizat.
Declaraţia privind beneficiarul real
Obligaţia depunerii declaraţiei privind beneficiarul real a suferit mai multe amânări în cursul anului 2020. Cea mai nouă prevedere arată că depunerea declaraţiei privind beneficiarul real pentru entităţile cărora le mai revine această obligaţie, are termen 90 de zile de la încetarea stării de alertă.
Modificări facilităţi fiscale pentru anul 2021
Începand cu 1 ianuarie 2021 se aplică prevederile OUG 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, ordonanţă care prevede reduceri la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, pe profit sau specific pentru firmele care au capital pozitiv şi în creştere.
Se prelungeşte scutirea de impozit specific pe o perioadă de 90 de zile începând cu 1 ianuarie 2021.
Cererea de anulare a accesoriilor conform OUG 69/2020 se va putea depune şi în perioada 1 ianuarie 2021- 31 martie 2021.
Pentru domeniul Horeca s-a publicat o schemă de ajutor care se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi in vederea acoperirii partiale, in cuantum de 20% a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj (suferita in anul 2020 comparativ cu anul 2019), in cazul agentiilor de turism, rezultata din desfasurarea activitatilor aferente codurilor CAEN, adica 7911, 7912, 7990, 5510,5520,5530,5590, 5610,5621,5629,5630 (OUG 224/2020). – maxim 800.000 euro/intreprindere. De asemenea, sectorul Horeca nu va datora impozit specific pentru 90 de zile începând cu 1 ianuarie 2021.
Restructurarea obligaţiilor fiscale reglementată de OG nr.6/2019 va include şi obligațiile bugetare restante din perioada 1 august 2020 – 31 decembrie 2020.
Începând cu anul 2021 a fost eliminată obligaţia de a depune raportări contabile semestriale pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1.000.000 euro. MFP va putea stabili întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare sau a unor raportari contabile şi la alte perioade decat anul, în cadrul exerciţiului financiar, doar de către persoanele care au realizat o cifră de afaceri mai mare decat echivalentul în lei a 1.000.000 euro la sfârşitul exerciţiului financiar precedent.
Noutăți legislative salarizare 2021
Măsura acordării şomajul tehnic în baza OUG 30/2020 şi măsura acordării indemnizaţiei pentru timp redus de muncă (Kurzarbeit) au fost prelungite până la 30 iunie 2021.
Definiţia salariului de bază minim brut pe ţară se completează cu faptul acesta poate fi aprobat şi prin alte acte normative nu numai prin Hotarare de Guvern şi că în situaţia în care se utilizează, în acelaşi an, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Ministerul Muncii a publicat un proiect de hotărâre privind stabilitea salariului minim pe ţară la 2.300 lei (în prezent acesta este 2.230 lei). Proiectul este în dezbatare publică până în 6 ianuarie 2021. Salariul minim pentru studii superioare şi în construcţii rămân nemodificate.
Se clarifică regimul fiscal al utilizării în regim mixt a autoturismului pe firmă, mai precis al celor 50% utilizaţi în scop personal, în cazul microîntreprinderilor şi plătitorilor de impozit specific. Avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi nu sunt supuse impozitului pe venit şi nici contribuţiilor sociale, aşa cum se putea interpreta analizând legislaţia existentă.
În ce priveşte telemunca, s-a introdus prin Codul fiscal posibilitatea ca angajatorul să deconteze salariaţilor în telemuncă o sumă de până la 400 lei pe lună, fără să fie necesare documente justificative. Concret, nu vor fi supuse impozitului pe venit, CAS şi CASS sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.Cheltuiala aceasta este deductibila la platitorii de impozit pe profit.
Acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică, nu este considerată venit impozabil şi nu se supune nici contribuţiilor sociale. La platitorii de impozit pe profit, aceasta reprezintă o cheltuială deductibilă.
Una dintre micile modificări aduse Codului fiscal prin Legea 296/2020 este cea referitoare la stabilirea deducerilor personale mai precis a modului în care se aplică rotunjirile. Înainte de modificare, la deducerea personală de bază se aplica o regulă atipică de rotunjire : sumele erau calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. După modificare, se aplică regula clasică: neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani inclusiv şi majorarea la leu a fracţiunilor ce depăşesc 50 de bani.
Beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni rămân în categoria cheltuielilor nedeductibile. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, insa se elimina prevederea ca acestea trebuie sa fie impozitate conform titlului IV, impozit pe venit.
Se consideră asimilate veniturilor din salarii şi impuse ca atare, sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept (anterior erau numai cele în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii).
Se introduc în categoria veniturilor neimpozabile din salarii şi ajutoarele pentru adopţie. Acestea nu vor fi supuse nici contribuţiilor sociale obligatorii (CAS si CASS).
Se introduce în vederea clarificării formulării existente a faptului ca plafonul de 400 euro al primelor de asigurări de sănătate pentru a fi neimpozabile este determinat pe persoană.
Se consideră venituri neimpozabile avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator si în cazul instituirii stării de alertă. Anterior, prevederea facea referire numai la starea de asediu si de urgenţă, ceea ce facea imposibila aplicarea scutirii in aceasta perioada.
Se introduce o prevedere nouă pentru a trata cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz. In acest caz, obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează: a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului; b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
Se introduce prevederea nouă legată de plata impozitului pe venitul din salarii şi asimilate că în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, impozitul se calculează, se declară şi se plăteşte de către contribuabil. Prin excepţie, în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reţinerea şi plata impozitului pe venit datorat.
Nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor.
Se introduce în Codul Muncii o nouă situaţie prin care contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului, respectiv pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Aceasta modificare a intrat în vigoare în 27.12.2020.
S-a stabilit numărul de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2021, cu 5.000 mai puţin decât în anul 2020.
S-a prelungit până la 30 iunie 2021 măsura acordării a 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei pentru încadrarea în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, a persoanelor peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență sau alertă, din motive neimputabile lor, a tinerilor între 16 şi 29 de ani înregistrați ca şomeri sau a cetățenilor români încadrați în aceleaşi categorii de vârstă, cărora le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor.
Tot până la 30 iunie 2021 se prelungeşte măsura acordării a 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă acordată lucrătorilor zilieri, pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări.
Se vor acorda zile libere plătite pentru părinți în perioada cursurilor online. Părinții vor beneficia, până la finalizarea cursurilor anului şcolar 2020-2021, de zile libere plătite cu 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut.
Modificări legislație TVA în România, valabile de la începutul anului 2021.
Plafonul pentru aplicarea TVA la încasare se majorează de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei.
Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de către o persoană impozabilă către o instituţie publică, în scopul stingerii unei obligaţii fiscale restante nu este considerată livrare de bunuri şi astfel nu reprezintă o operaţiune supusă TVA.
Se introduce o nouă situaţie în care se reduce baza de impozitare a TVA: pentru cazul în care contravaloarea totală sau parţială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepţia situaţiei în care furnizorul/prestatorul şi beneficiarul sunt părţi afiliate. În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanţelor respective, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate.
Termenul până la care se fac rambursări de TVA cu control ulterior s-a prelungit până la 31 martie 2021.
Plafonul valoric pentru livrarea de locuinţe cu cotă redusă (5%) către persoane fizice ramane 450.000 lei. Acesta a fost initial modificat prin Legea 296/2020 la 140.000 eur incepand cu 1 ianuarie 2021, insa in ultima zi a anului această modificare a fost prorogată pe 1 ianuarie 2022, datorită impactului bugetar. Prin urmare, pentru anul 2021 se aplică plafonul de 450.000 lei.
Din punct de vedere al TVA, începând cu anul 2021, tranzacţiile cu UK vor urma regula tranzactiilor extracomunitare.
Se va putea deduce TVA la băuturi alcoolice şi tutun şi în altă situaţie decât pentru cazurile în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii. TVA va putea fi dedusă astfel şi pentru acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor.
Se acordă dreptul de deducere beneficiarilor care primesc facturi de corecţie de la furnizori în afara termenului de prescripţie, în alte situaţii decât ca urmare a inspecţiei fiscale la furnizor. Astfel, în cazul în care furnizorul emite facturi de corecţie, fie din iniţiativă proprie, fie în urma inspecţiei fiscale în cadrul căreia organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operaţiuni efectuate în perioada supusă inspecţiei fiscale, beneficiarul respectivelor operaţiuni are dreptul să deducă taxa înscrisă în factura de corecţie emisă de furnizor chiar dacă termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale s-a împlinit. În aceste situaţii, dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecţie, sub sancţiunea decăderii.
Sunt scutite de TVA cu drept de deducere livrările de dispozitive medicale pentru diagnosticul in vitro al Covid-19, de vaccinuri împotriva Covid-19, precum şi serviciile de vaccinare şi testare, altele decât cele scutite conform art. 292 din Codul fiscal, efectuate până la 31.12.2022.
Sunt scutite de TVA achiziţiile intracomunitare de Remdesivir efectuate până la 31 decembrie 2022.
În vederea evitării unor posibile blocaje în vamă, au fost eliminate deşeurile din categoria bunurilor pentru al căror import urma să se aplice taxarea inversă începând cu 1 ianuarie 2021, având în vedere că nu există codificare tarifară în funcție de caracteristicile tehnice ale acestor bunuri.
Vrei sa achizitionezi un autoturism din UE si nu stii cum se aplica TVA-ul? …Mai ales daca esti neplatitor de TVA.
CE SPUNE LEGEA?
Potrivit art. 268 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal: Prin exceptie de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
Sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila
Valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic current sau nu a deposit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 eur, al carui echivalent in lei este stabilit prin normele metodologice.
In cazul in care plafonul pentru achizitii atracomunitare de bunuri este depasit, persoana prevazuta la art. 268 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care nu este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul Fiscal, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA.
Inregistrarea va ramane valabila pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost deposit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator sau, dupa caz, pana la data la care persoana respective se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, daca aceasta data este anterioara acestui termen .
Potrivit art. 317 alin (1) lit a) din Codul fiscal: ,,Are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform prezentului articol:
Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si persoana juridical neimpozabila stabilita in Romania, neinregistrate si care nu au obligatia sa se inregistreze conform art. 316 si care nu sunt deja inregistrate conform lit. b)-d) sau alin. (2), care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare, daca valoarea achizitiei intracomunitare respective depaseste plafonul pentru achizitii intracomunitare in anul calendaristic in care are loc achizitia intracomunitare.
CONCLUZII
– daca valoarea achizitiilor intracomunitare este de sub 10.000 euro pentru un an, atunci entitatea nu este obligata sa se inregistreze in scop de TVA; – daca valoarea depaseste 10.000 euro, atunci trebuie sa solicite inregistrarea in scop de TVA obtinand un cod special de TVA sau un cod normal.
CINE POATE BENEFICIA DE O ACHIZITIE FARA TVA, DIN UE?
Poate beneficia de factura fara TVA pentru o achizitie din Uniunea Europeana o persoana care comunica un cod valabil de TVA furnizorului extern.
OBLIGATORIU COD DE TVA:
– fie cod normal de TVA (atribut fiscal RO inainte de codul tau fiscal);
– fie cod special – desi in cazul acesta nu esti scutit de plata TVA, doar ca nu il platesti furnizorului, ci il platesti in Romania, dupa ce il declari printr-un decont special de TVA.
In cazul in care atat furnizorul, cat si clientul intr-o tranzactie de acest fel dispun de un cod valid de TVA, factura va fi emisa fara TVA si cumparatorul va proceda la efectuarea taxarii inverse.
Taxarea inversa reprezinta o modalitate de simplificare a platii taxei. Prin aceasta nu se efectueaza nici o plata de TVA intre furnizorul/prestatorul si beneficiarul unor livrari/prestari, acesta din urma datorand, pentru operatiunile efectuate, taxa aferenta intrarilor și avand posibilitatea, in principiu, sa deduca respectiva taxa.
Pentru orice factura de acest fel primita, beneficiarul va inregistra taxa, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa.
Furnizorul/Prestatorul are obligatia sa inscrie pe factura mentiunea taxare inversa. Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator.
CINE NU POATE BENEFICIA DE O ACHIZITIE FARA TVA DIN SPATIUL INTRA-COMUNITAR?
Nu poate beneficia de o factura de achizitii intracomunitare fara TVA de exemplu, persoana fizica neautorizata sau o persoana juridica care nu comunica un cod valabil de TVA.
Codul special este valabil doar pentru achizitii intracomunitare, entitatea nu trebuie decat sa declare achizitia intracomunitara in Romania prin Declaratia 301,,Decont special de TVA,, si sa plateasca TVA in Romania pentru acea tranzactie. In plus, mai depune Declaratia 390 VIES ,,Declaratie recapitulative privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare,, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea TVA.
Celelalte tranzactii nu sunt afectate in sensul ca nu va putea deduce TVA de pe facturile de achizitii si nici nu va colecta TVA pentru facturile emise.
“Daca nu am fost suficienti de expliciti , contactaza-ne si gasim solutia ! 😊 “
Legislatia in vigoare prevede faptul ca administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, are obligatia sa asigure intocmirea si actualizarea planurilor de protectie impotriva incendiilor. Amenda este de 1.000 – 2.500 de lei pentru neindeplinirea de catre administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, a obligatiei de a asigura intocmirea si actualizarea planurilor de interventie si conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment.
Ce cuprind planurile de protectie impotriva incendiilor?
1. Planul de evacuare a persoanelor
2. Planul de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase
3. Planul de interventie
Planul de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se realizeaza in functie de mediul de munca, de numarul lucratorilor implicati. Concret, se realizeazaplan de evacuare a persoanelor in caz in incendiu pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane.
Se realizeaza plan de evacuare pe incaperi, daca sunt mai mult de 50 de persoane si plan de evacuare pentru incaperile cazarii, indiferent de numarul de locuri. Conform legislatiei in vigoare, in cadrul planului de evacuare trebuie sa fie indicat si locul mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor: stingatoare, hidranti interiori, butoane si alte sistem de ealarmare si alertare a incendiilor, posibilitati de refugiu, incaperi speciale, terase.
De asemenea, in cadrul planului de protectie impotriva incendiilor trebuie sa se regaseasca si interdictia de folosire a lifturilor in situatii de izbucnire a unui incendiu. Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate ca fiind pericloase se intocmesc pentru fiecare incapere in care se regasesc aceste materiale. Se vor demarca aceste zone in mod vizibil. Planurile de interventie se realizeaza pentru asigurarea desfasurarii in conditii de operativitate si eficienta a operatiunilor de interventie in situatii de urgenta, conform legii.
Planul de interventie se avizeaza de catre inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/ al municipiului Bucuresti.
RO 
EN